Apfeltraum

A inceput un nou weekend, cum sa va las fara o noua prajitura?? titlul va las sa il traduceti singuri, der Apfel=mar, der Traum= vis, deci o prajitura de vis, ca un vis sau cum va suna mai bine! va asigur ca e buna si usor de facut!!

Ingrediente. 100 gr piscoturi, 150 gr brinza de vaci, cea cu grasime redusa, 150 gr mascarpone( sint sigura ca se gaseste in orice magazin alimentar mare la raionul brinzeturi ), 1/8 l lapte, 100 gr zahar, 1 cutiuta cu frisca de batut ( 250 gr), un borcanas mic cu püre de mere , daca nu se gaseste faceti singuri din mere fierte, sa fie cca 350 gr.

Stropiti sau imuiati piscoturile in alcool, de preferinta unul alb, calvados de ex. sau vodca, sau orice fel de rachiu, puneti-le pe fundul unei forme de sticla, puneti peste ele püreul de mere. Amestecati restul de ingrediente cu frisca batuta, puneti crema rezultata peste piscoturi. Presarati cu praf de cacao, dati la rece.POFTA BUNA!!!

Radacini II

de fapt mi-am adus azi aminte de acea leapsha, al carei scop tot nu l-am inteles prea bine si m-am gindit , ca de fapt unul din scopuri ramine, sa ne cunoastem mai bine! si asa mi-au picat ochii peste acel fotomontaj facut de mine acum cinci ani , doar cit sa il am la o aniversare. Dupa care mi-am dat seama, ca e un fel de autobiografie in poze, o evolutie de la prima aparitie publica, ca sa ii spun asa pina la un moment anume de viata! in cazul meu de la prima mea fotografie cu mama mea si fratele meu mai mare, nelipsita desigur catzelusa familiei, pina cind l-am cunoscut pe Mircea, sotul meu! rind pe rind am incercat sa prezint momente importante din anii care au trecut si cred , ca am reusit. Drept care fotomontajul a fost salvat si atirna pe un perete, cit sa il vada oricine ar veni la noi , iar eu dau amanunte cu bucurie !Asa ma gindeam eu, ca nu ar fi rau , sa va luati un pic de timp, sa faceti la fel si in loc de prima leapsha sa vad cele mai frumoase fotomontaje! oricum vad atitea poze de copii, de familie pe blog, hai sa le facem un fel de jurnal cu poze! ale mele nu trebuie prea explicate, poze cu familia, cu mine eleva, prima poza cu copilul meu, prima masina, tare era mitica , marea sportiva, dar mariti poza si veti descoperi singuri!

La multi ani!!!

inca o data si din tot sufletul " La foarte multi ani Mircea, cu foarte multa sanatate si cu foarte multe bucurii!! " cu ...ai ghicit, foarte multa dragoste!!!Gina

Dansez pentru tine

Nu ma uit decit rar de tot la emsiunile televiziunii romane si asta nu ptc. asa avea ceva impotriva lor. Pur si simplu nu am timp nici pt. emisiunile mele favorite aici, e greu sa faci o selectie de privit, cind iti lipseste timpul.

Ma uit insa din cind in cind la "Dansez pentru tine" si recunosc ca ma entuziasmeaza pasiunea cu care danseaza niste oameni , care de fapt nu au o pregatire de specialitate, cum din pacate nu o au nici cei din lumea artelor, cu care danseaza. Avem si noi emsisiunea,danseaza o persoana cunoscuta cu un dansator profesionist, perechea e cumva salvata. Si e cu adevarat o bucurie, sa vezi ca dupa niste pasi nesiguri la inceput, dupa saptamini de munca intensa danseaza toti ca niste profesionisti.

Exista insa in emisiunea din Romania niste lucruri , care personal ma deranjeaza si ma fac , sa nu ma uit decit rar de tot. Si anume exagerarea motivarii, in final nu mai stii, cine cistiga de fapt, cel care a dansat cu patima si daruire sau cel care a fost in stare sa expuna cea mai tragica poveste. Care tragica poveste duce la alte exagerari, acele luminari care ard si se sting, pai si fara emisiune viata merge mai departe, drama tot drama ramine. Daca s-ar ramine la asta tot nu ar fi rau dar din pacate se pluseaza de fiecare data. Asa ca vineri am vazut o pereche mergind la biserica,lasind un preot sa ii binecuvinteze pt.a cistiga. Si asta e un lucru maret, cu rezerva ca la biserica te duci singur, tu cu sufletul tau, nu cu o echipa de televiziune, care te urmareste! va puteti imagina cum se petrec probabil lucrurile, tu saruti o icoana , coplesit de maretia momentului si deodata auzi un glas de regizor exasperat, stop motor sau cum se spune, o luam de la capat, asadar , saruta icoana si asta pina iese un cadru ca lumea!!si atunci unde ramine darurirea ta?

Si sa nu inchei fara o vorba la adresa juriului. Mi se pare tot timpul, ca se iau prea in serios si uita, ca nu e un concurs de profesionisti, ar trebui sa existe un dram de toleranta. Cornel Patrichi a fost balerin si e primul care ar trebui sa stie, ce mare deosebire exista intre balet si dans, sa citeasca memoriile Isadorei Duncan si o sa afle, asa ca orice remarca vizavi de dans legata de balet e inutila. Mai sint doi experti, micutul Will, apropo nu stiu , de ce Stefan Banica insista tot timpul pe ideea micutul Will, ca nici el nu e prea mare, si acel Mihai , prea sint insa exigenti.Si mai e o doamna, i-am scapat numele, are o fata de sfinx la orice zice, un mic zimbet nu strica! unica cu adevarat la locul ei ramine Rodica Popescu Bitanescu, asa se face o apreciere , cu caldura si cu durerea ca nu poti spune mai bine!

Urez tuturor participantilor succesul la care au visat si chiar daca nu sint cistigatori, faptul ca au participat si e deja un succes. Nu ma pot insa opri sa nu ma intreb, ce face cineva foarte talentat, care danseaza perfect dar nu are o poveste trista, sa stoarca lacrimile spectatorilor si juriului !la ce emisiune danseaza??

Prajitura cu mere

Ingrediente: 160 gr unt, 160 gr zahar, un pic sare, 1 pachetel de zahar vanilat, sucul de la o lamiie, 3 oua intregi, 300 gr faina, 1 pachetel de praf de copt, 750 gr mere curatate si taiate in patru.

Tapetati o forma de copt rotunda , daca aveti cum cu hirtie de copt.

Amestecati toate ingredientele si puneti aluatul pe fundul tavii de copt.

Curatati merele , din experienta mea am constatat ca ajung 7 mere de marime obisnuita.

Crestati cu un cutit merele, arata mai frumos dupa copt, si puneti-le pe aluat pe lungime.

Se da la copt la 175 grade timp de 40, 50 minute.Se presara , cind e gata cu zahar pudra.

Pofta buna si un weekend dulce!

Am stat doua zile in spital..

deci, am stat doua zile in spital, din fericire nu ca pacienta ci ca insotitoare dar cind stai cu o fiinta draga , e la fel de rau! noroc, ca nu a fost ceva grav. Am stat doua zile intr-un spital mic si neinsemnat intr-un oras mic si neinsemnat! ceea ce m-a convins, ca nu asta conteaza, nu e nevoie de clinica universitara, de nume rasunatoare! a fost un spital cu doctori normali, care insa aveau tot timpul zimbetul pe buze, te salutau cind te vedeau, iti intindeau mina la venirea in salon si la plecarea din salon! un spital , in care cum am intrat m-a incalzit zimbetul femeii de servici la poarta, toata doar un zimbet si dornica sa te ajute. Un spital cu surori dragute, bune la suflet , sa mai spun, ca si cu zimbetul pe fata? da , si cu zimbetul pe fata si asta tot timpul, pina si dupa o tura grea de noapte! un spital in care abia la plecare puteai sa pui niste bani in pusculita mare existenta, bani care apoi se impart intre surori, ii pui insa la plecare, sa nu se creeze impresia, ca cine nu da, nu e ca lumea tratat. Un spital cu camere frumoase, curate, cu toata aparatura necesara unui salon de spital, desi repet, un spital mic, nu ultimul racnet al tehnicii. Dar ultimul racnet al omeniei!! nu mi-a venit sa imi cred ochilor, cind am vazut afisat meniul cu cele cinci variante pt. masa de prinz, dintre care urma sa aleg. M-am simtit ca la un restaurant de lux, daca nu va e foame, cititi ce era ieri pe lista de bucate:mincare braziliana de pui, chiftelute de vitel cu orez si salata, friptura de vita inabusita cu cartofi si salata, cordon bleu vegetarian, friptura de caprioara cu varza rosie si galuste de cartofi, plus cite doua feluri de desert!si era sa uit, mincare gata facuta pure pt. cine nu putea minca normal.

Am stat doua saptamini intr-un spital in Bucuresti, tot ca insotitoare de fiinta cea mai scumpa mie, mama mea, si am plins abia ieri din nou! cind m-am intrebat, de ce nu putea fi la fel si acolo? de ce nu a fost impresionat un portar, cind i-am spus ca vin direct de la aeroport si nu m-a lasat sa intru, ca spunea el, mai sint 10 minute pina la ora de vizita, timp in care pe linga el treceau toti care...stiuau regula casei ,de ce nu a fost nimeni acolo cu un zimbet macar pe buze, cind ne vedea disperarea, de ce nu am simtit o data un pic de omenie la cei din jur? am avut atitia de ce ieri noapte dormind intr-un pat de spital, ca nu am inchis ochii toata noaptea. Si un ultim de ce, daca tot nu s-a ajuns la nivel european intr-un spital din Bucuresti si din motive obiective, de ce e asa de scump vederii un zimbet si o vorba buna? de ce te intilnesti doar cu doctori aroganti, care isi inchipuie ca halatul alb le da dreptul sa spui tu mai intii buna ziua, de ce pina si o infirmiera te face sa uiti cine esti si te simti ca un cersetor la usa lor? e cineva, care sa imi raspunda la atitia de ce?

Florile din buchet sint pt. toti doctorii si surorile inimoase, pt.toate infirmierele, care si-au ales aceasta meserie din dragoste pt. om si o practica din aceeasi dragoste, chiar daca uneori simt ca pica pe ei de oboseala!

E toamna si in Westerwald

Westerwald este una din cele mai frumoase zone ale Germaniei, padurea din vest, cum ar veni . toata zona arata parca ca o padure cu nenumarate luminisuri in mijlocul ei, adica satele si oraselele nenumarate! rar am vazut zona mai frumoasa, totul e verde si casele parca din povesti, albe ca zapada! explicatia am primit-o cindva, fiind o zona neindustrializata a fost posibil, ca mai toate casele sa fie albe, spre deosebire de zona noastra, unde industria da tonul si toate casele sint fie acoperite cu caramida rosie, fie de culori inchise. Westerwaldul se afla in Rheinland Pfalz, un land la 100 km.de noi si totusi pare o total alta lume. Pentru noi romanii ramine un land de suflet prin faptul ca in Neuwied se afla castelul printilor de Wied, din care se tragea Regina Carmen Silva a Romaniei. Casa printilor de Wied a ramas in continuare apropiata Romaniei, imi aduc aminte ca atunci in 1989 au fost printii de Wied printre primii , care au organizat ajutoare pentru Romania. Am fost ieri in Westerwald, dovada cele citeva poze facute acolo. Le las pe ele sa vorbeasca.

Lapte de pasare

i se spune in Germania norisori, in Franta bulgusori de zapada si in Romania sincera sa fiu nu am inteles de mic copil , de ce se numeste lapte de pasare ! o tot banuiam pe mami ca mulge pasarile curtii, dar de unde atitea pasari??
Ingrediente: 1 litru de lapte, 10 oua, 11 linguri de zahar, 1 zahar vanilat, un sfert de punga de budinca de vanilie.

Se despart ouale, se bat bine galbenusurile cu 10 linguri de zahar. Se pune laptele la fiert cu o lingura de zahar. Intre timp se bat bine albusurile si cind laptele incepe sa fiarba (la foc mic ) se rup cu o lingura de supa bucati din albus si se pun in lapte. Se lasa sa dea o data in clocot, se scot cu lingura de luat spuma de supa intr-o tava mare. Se ia laptele de pe foc si se amesteca usor cu galbenusurile batute, se da la fiert la foc mic , pina dispare spuma de pe compozitie si rezulta un sos de vanilie diluat. Se pune de preferinta intr-un vas de sticla, deasupra norisorii din albus.Se da la rece.

Pofta buna si un weekend frumos cu mult soare, liniste in casa si in suflet!

Rădăcini

Cunosc foarte multa lume, care si-a fabricat asa de bine cite o origine, ca a ajuns sa creada sincer in asta! cunosc oameni, care ar fi fericiti , sa stie de unde vin, cine au fost stramosii lor, cit de greu a fost drumul familiei, pina a ajuns, unde a ajuns. Cunosc oameni, care te-ar uri, sa afli, de unde au plecat.


Si ma cunosc pe mine, care sint cred printre putinii oameni, care au documente de suflet in ceea ce priveste originea lor! primul meu document este o scrisoare ingalbenita de vreme , in care mama mea il anunta pe tatal meu, ca am vazut lumina zilei! " draga Taicutzule, Bunul Dumnezeu s-a indurat de noi si ne-a trimis fetita mult dorita. O sa ii spunem Virginica."



Al doilea document, sa ii spun asa, e faptul, ca la mine la trei zile dupa ce m-am nascut , au fost Ursitoarele! chemate de mami, care le-a pregatit o masa frumoasa cu mincare si o sticla de vin pe ea si care a fost atenta toata noaptea la ce viseaza. Si a visat mami o hora mare de cercetasi, undeva pe un cimp verde, un loc care semana uimitor cu locul unde era sa se ridice casa noastra in Timisoara! Concluzia celor care o invatasera sa faca asa o masa , fetita asta va avea parte de multa carte! de multa carte au avut parte toti fratii mei, dar ce usurare pt. mine toata copilaria si adolescenta mea, sa stiu, ca eu am fost predestinata sa iau toate examenele posibile!

Sineşti-Potcoava (pe hartă, stânga jos)

Cel mai drag document ramine insa casuta in care m-am nascut si sint recunoscatoare cui a pastrat aceasta fotografie , atit de draga mie. Un sat uitat de lume, undeva linga Slatina-Olt, cu un nume ciudat Sineşti (Potcoava), un sat pe care nu l-am vazut decit o data in copilarie si imi tot visez, sa il revad. Dar cum se intimpla in viata, iti gasesti timp sa mergi in Balli,sa vezi o jumatate de lume si nu ai cum vedea satul, in care ai vazut lumina zilei! nu am niciun raspuns la asta!


Ideea mi-a venit de la acea leapsha, o treaba draguta, dar ca sa ne cunoastem mai bine am o alta idee, ce stiti voi despre voi? care sint documentele cele mai dragi voua?

Timişoara, Str. Samoil Micu

Notă: Originea noastră pe linie paternă (din urmă cu aproape trei sute de ani) este în satul Cochineşti , jud. Argeş. Dar nici despre această localitate nu ştim mare lucru.

Ce mai scriu ziarele noastre

Cal beat trebuie sa mearga la Alkoholtest

Bukarest- un cal urma sa fie vindut la tirgul de vite din Lelesti. Ca sa para mai animat i-a dat proprietarul sa bea. In drum spre tirg insa a provocat calul cel beat un accident. Politzistii i-au pus atit pe cal cit si pe stapin sa sufle in fiola, dupa care au fost acuzati de betie la volan!

PS nu era calul din fotografie! ala pare un cal fara probleme! sper, ca nu a fost arestat si inchis bietul cal, de baut sint sigura, ca o sa se lase! si ziaristii o sa fie nevoiti sa isi caute alte subiecte!!!

Leapsha Luminitza

oameni buni, o sa ajung sa visez doar lepshe, ma gindesc ca asta o fi pluralul. Si cindva o sa imi explicati, care e rolul lor de fapt. Pina una, alta mi-a placut ideea Luminitei, asa ca urmeaza textul si poza cu cana mea favorita! o dau cui vrea sa o preia!!!

- Iti dai seama, cita minte aveam!

- Cita sa ai? cita are orice fata cuminte la nouasprezece ani.

- Cuminte si nedusa in lume. O data fusesem si eu la o petrecere: ti-am povestit.Acolo pt. prima oara-mi sarutase cineva mina: unul dintre baietii cu care dansasem. Dar acolo, la dans vreau sa zic, asta facea parte din obicei, pe cind din partea domnului Bujor Alexandru, autor din bibliografia obligatorie de la romana , vezi tu , Pavele , asemenea gest era cu totul alceva!

Ileana Vulpescu, Arta conversatiei, editia 1992.

Leapsha 2

cam asa am sa rid, daca nu adorm pina raspund la atitea intrebari si daca tot e vorba, ca trebuie data mai departe , ce parere ai Mihai?? sau barbatii nu se ocupa cu asta.

1.cit e ceasul? 22,42

2.numele tau este: Virginia

3.porecla: pe vremuri vulpitza

4.ai tatuaje? nuuuuuuuuu!!!

5.culoarea ochilor: caprui

6.locul in care te-ai nascut: Sinesti-Potcoava,judetzul Olt

7.Mincarea favorita:ciulama cu mamaligutza

8.ai fost vreodata in SUA? ; aproape, in apropiere de Niagara

9.ai infasurat pe cineva in hirtie igienica? nu dar multumesc pt. idee.

10.ai iubit pe cineva atit de mult, incit iti venea sa plingi? de citeva ori !

11.ai fost implicat in vreun accident de masina? din pacate da

12.crutoane sau bacon? niciuna , nicialta

13.zi favorita a saptaminii: duminica

14.restaurant favorit:italienesc

15.sport favorit de uitat la el: formula unu

16.bautura favorita: ramazzotti

17.inghetata favorita: amarena

18.Walt Disney sau Warner Bros? Warner wie??? Walt Disney

19.restaurantul fast food favorit: niciunul

20.ce culoare are dormitorul vostru? alb

21.de cite ori ai copiat la un examen? niciodata, doar in scoala la teze!

22.de la cine ai primit leapsha asta? de la Catalina, danke schön, om m-ai facut!

23.in care magazin ai fi cheltuiti toti banii de pe card? unul de pantofi!

24. ce faci cind te plictisesti? nu ma plictisesc niciodata

25.la ce ora mergi la culcare? azi la 24!!!! in rest la ora 23.

26.cine o sa raspunda primul la leapsha asta? cineva constiincios ca mine!

27.citi din cei carora le trimiti leapsha asta nu o sa raspunda? nu stiu

28.care program TV nu il pierzi niciodata? cine ajunge milionar(wer wird Millionär, prilej de autoverificare)

29.ultima persoana cu care ai luat masa la un restaurant? cu Mircea duminica la un restaurant sirbesc in Düsseldorf.

30.ce asculti in momentul asta? nimic, ma concentrez la sarcina primita!

31.care e culoarea preferata? depinde, acum verde

32. mare sau lac? maaaaaaareeeeeeeeee!!!!!!!!!!!!!

33.ai ramas vreodata fara benzina? niciodata, dar de citiva ani fara masina!!! de buna voie insa

34.cite tatuaje ai? pe cind raspundeam la intrebarea nr. 4 niciunul, intre timp tot nu mi-am facut

35.ce preferi, ´pisica sau catzel? niciunul, daca insa e musai, catzel, pisicile sint proaste!

36.ce anotimp preferi? vara

37.esti solo? nu, foarte maritata, adica de mult maritata!

38.esti indragostita de cineva? daca citeste si Mircea leapsha? daaaaaaaa!!!!

39.cit e ceasul? 23,00! ura, a mers mai repede decit am crezut!

Premiul Nobel pentru literatura

fac o corectura, criticul se numeste Profesor Hellmuth Karasek.

Premiul Nobel pentru literatura

Premiul Nobel pt. literatura in anul acesta a fost luat in mod cu totul surprinzator de scriitorul francez Jean-Matie Gustave Le Clezio! de ce surprinzator? se pare ca numele nu prea e cunoscut in lume, se pare ca nici macar critici de renume nu s-au asteptat la aceasta decernare.
In Germania exista doi titani in ceea ce priveste critica literara , Marcel Reich-Ranicki, care a recunoscut sincer, ca nu s-a preocupat niciodata in mod serios cu el, celalalt Profesor Hellmuth Krasek recunoaste si el, numele nu i-a spus nimic, doar ca cindva a fost de parere, ca povesteste frumos dar povesteste prea mult!
Asa ca pt. noi muritorii de rind, cine e cistigatorul? citeva date : s-a nascut pe 13 aprilie 1940 la Nissa din mama frantuzoaica si tata medic englez. Copilaria si-a petrecut-o in Franta si Nigeria. Are studii de literatura in Franta si Anglia. Primul sau roman a aparut in 1963 si se numea " Le proces-verbal". Sigur mai sint si alte date , totusi putine pt. a justifica atribuirea unui premiu de insemnatatea acestuia.Asa ca ori ne punem intrebarea unui ziarist aici, ce citeste Academia suedeza de acordarea premiilor , de nu l-a numit pe cel care ar fi meritat, ori cu adevarat isi merita premiul.
Ce parere aveti voi sau pe cine ati fi propus. Personal nu am nicio idee, ma apuc de citit Proces verbal, daca s-o fi tradus in romana, daca nu o caut in germana si revin cu o parere.

Zucchini umpluti

i

incepe o noua saptamina si cu ea eterna intrebare, ce mai gatim astazi? astazi o reteta simpla de tot, zucchini umplut:

ingrediente: trei zucchini, 1/2kg. de carne tocata, daca se poate in amestec vita si porc, doua linguri mari de orez, e de preferat acela de facut orez cu lapte, o lingurita vegeta, sare , piper, marar, cimbru, o ceasca mare de bulion, o cutiuta de frisca de batut.

Se curata zucchini, se taie in bucati cit doriti de mari, se scobesc cu coada de la o lingurita. Se face un amestec din carnea tocata,orez, vegeta, un pic de sare, piper, marar , cimbru si se umplu bucatile de zucchini. Daca va ramine carne faceti un fel de perisoare mai mari. Puneti apa la fiert cu un pic de sare, cind clocoteste bagati bucatile de zucchini si perisoarele . Se fierb cca 35 minute. Separat se face un sos de rosii : se pune un pic de ulei, doua linguri de lemn de faina alba, se lasa cit sa se incalzeasca, in niciun caz prajita si se stinge cu o cana mare de bulion. Daca nu aveti bulion la indemina , nimic mai simplu, o ceasca mare o treime cu Ketchup amestecata cu apa. Lasati sa fiarba un pic dupa care adaugati frisca de batut. Se scurge o parte din lichidul in care au fiert zucchini si se toarna sosul de rosii. Se da de citeva ori in clocot. Pofta buna! daca aveti un pic de constiinta NU puneti smintina la mincat, daca nu o lingura de smintina da aspect frumos , ce face cu colesterolul, a se intreba un medic!!!!

Goldener Oktober in Düsseldorf

luna octombrie este numita in Germania octombrie de aur. Asa ca nu am stat mult pe ginduri si am plecat azi la Düsseldorf, sa fim alaturi de miile de oameni, care pur si simplu savurau ultimele raze de soare adevarat! si-a luat fiecare ce a avut, sotie, copil, catzel, prieteni de baut si s-a buucrat din plin de ziua asta minunata. Pina si in curtea unei biserici s-au pus mese pt. amatorii de bere. Dar mai bine las imaginile sa vorbeasca. Tuturor o duminica de aur!

Cele sapte minuni ale naturii in America

desi sint foarte convinsa, ca le stiti de cind lumea, le mai amintesc o data insotita de aceste minunate imagini cu Grand Canyon.

1. Grand Canyon, cea mai lunga prapastie din lume, 450 km.

2.Parcul National Yellowstone, alcatuit dintr-un crater urias de vulcan.

3.Death Valley, California , cel mai fierbinte pustiu, s-au inregistrat temperaturi si de 56,5 grade.

4.Redwood, California , cea mai inalta padure in Pacific, cresc asa zisii copaci mamuti de pina la 115 m inaltime!

5.Mammoth Cave, Kentucky, pestera cea mai mare , se intinde pe 590km.

6.Everglades, Florida, cea mai importanta mlastina, are o latime de 60km!

7.Hawaii Volcanoes in Hawai, cel mai inalt munte, Big Island, masurat din fundul oceanului are o inaltime de 9600m si doi dintre cei mai activi vulcani.

Stiti si alte minuni ale naturii, oriunde in lume?

Rapoarte si dari de seama

astazi in drum sper praxis mi-am adus aminte de vremurile , in care mai in fiecare saptamina sau luna se scria un lung raport catre centrala sau se primea unul! de ce? ptc. e legat de o intimplare hazlie si anume: un frate al unei colege ,satul de lungile rapoarte si dari de seama trimise la centrala din Bucuresti , a scris cindva dupa a nu stiu cita pagina, cine a ajuns pina aici, are de la mine o bere! nu mica i-a fost uimirea, cind la vreo doi ani a primit un telefon, tovarasu x, am de la d-vstra o bere! ceea ce dovedeste si ca respectivul avea umor! si mai ales ca stia sa citeasca!!!

ce faceti insa, cind sinteti bombardati cu tot felul de hirtii, ca eu azi dimineata ?? le cititi cu atentie cuvint cu cuvint, cititi doar ce credeti ca e interesant, cititi ce e scris cu litere mai mici la subsol sau pur si simplu dati hirtia la o parte, o rezolv eu cindva!!

Hapciu!!!

am racit! ce ma fac??? o intrebare, care e pusa incepind din octombrie pina..anul urmator in octombrie destul de des!

personal impart racelile in doua categorii, raceala, boala aia infernala , pe care o fac barbatii si ... guturaiul ala, ce ai draga, iar ai racit??, pe care o fac femeile.

E stiintific demonstrat, un barbat, care tuseste de trei zile , are in mod sigur un cancer de plamin, o femeie , care tuseste de trei zile se rasfata, enerveaza, nu ai de gind sa mai termini cu tusea aia?

cu sau fara adevaruri stiintifice raceala e aici, face parte cindva din viata noastra, ce ne facem? eu sint pt. leacurile strabune, un masaj cu spirt sau orice fel de alcool, o baie fierbinte, un ceai fierbinte si a doua zi esti alt om. Nu am sa uit in viata mea ,ce mare spectacol erau pt. noi vestitele ventuze ale lui tati, venea o vecina de peste drum, care era si muta si infiorator de urita, incepea cu un masaj dar cu o forta, de ziceam , ca il rupe! bietul tati striga din toate puterile, muta ridea, ca ii vedea doar fatza si credea, ca se rasfata. Urmau temutele ventuze, nu stiu nici azi, ce efect aveau, dar a doua zi tati era sanatos.

Cred, ca azi nu mai exista ventuze dar din pacate cu mult prea multe medicamente. Nu v-as sfatui sa le luati decit, cind nu mai e alta solutie. Ca tot stiintific s-a dovedit, o raceala tratata trece in 7 zile, una netratata in o saptamina!!!

Mai am un sfat, imbracati-va corespunzator, nu va mai gasesc microbii! nu neaparat cum arat eu in pat in poze, dar macar atita cit macar la fete si femei sa fie shalele acoperite! un fular este si la moda si apara, si se mai poate lega si asa de frumos , ca eu il port doar de dragul, de a vedea, cum imi sta cu el!!

Ramineti sanatosi, daca nu se poate atunci sa va faceti urgent sanatosi! PS nu va faceti griji din cauza pozelor, suferinta era doar pt. ochii vostri! nu am fost racita de 15 ani!

E toamna pe autostrada

eu sint un copil al soarelui, poate si unde sint nascuta in cea mai frumoasa luna anului, luna mai! asa ca pt.mine toamna nu exista, pina zilele astea mai precis. Fiind de doua ori pe zi pe autostrada , am facut descoperirea, pe care banuiesc ca au facut-o toti oamenii intr-o buna zi, si anume, tomna e anotimpul cu cele mai multe fetze! nu cred , ca exista anotimp in stare sa isi schimbe fatza de la un minunt la altul. Dimineata sint copacii inca verzi, la prinz ii descoperi rosiatici, a doua zi sint deja aurii si cindva cit de repede nu mai ramin decit niste crengi goale! cele mai frumoase zile ramin desigur cele in care soarele , asa cum a fost astazi si m-a facut sa iubesc si toamna!