nu cred, ca exista cineva dintre noi, care sa nu fi avut macar o data in viata un talisman, care il insotea in toate momentele mai importante din viata. Eu una am avut si am in continuare. Pe la 16 ani ma insotea un ursulet , la ore, la concursuri de canotaj, la admiterea la facultate, ba chiar si cind am nascut il stringeam in mina! mi-a adus mult noroc, pina cindva i-a facut Raducu de petrecanie!!! Acum am in portofel in permanenta la mine citeva obiecte, un martisor primit de la mami cu foarte multi ani in urma, doua cruciulite mici de la ea si o mica iconita, un medalion mai degraba. Mai am si doua pietricele colorate, primite de la o prietena, una o pierdusem la o banca in Bucuresti in 1989, de nu stia biata functionara, ce caut de zor , am gasit-o si m-am bucurat mai tare ca de schimbul avantajos, pe care tocmai il facusem!!
M-am uitat un pic , ce este acela un talisman si sper, ca am facut o traducere corecta din germana. Cuvintul se trage din araba ( tilsam si insemna imagine fermecata, cu pluralul tilsamat sau talasim ) Un talisman reprezinta un mic obiect , de regula din metal sau piatra, care te apara de boli sau vraji , cu alte cuvinte un aducator de noroc. Totusi se deosebeste de amuleta . Originea talismanului trebuie cautata in vechiul Babilon sau Ninive, unde majoritatea cladirilor aveau de ex. imagini ocrotitoare , reprezentind zeitati sau animale. Asta ma duce cu gindul la Timisoara , unde caselor vechi aveau aceste imagini, ingeri sau animale, cred ca zeitati, in mintea mea de copil erau oameni. Abia cindva destul de tirziu am inteles, ca Timisoara isi are in primul rind frumusetea in cladirile ei, poti trece linistit prin oras privind doar spre cladiri si deja faci o lectie de istorie.
Credeti in talismane, ce purtati la voi in mod permanent , sa va ajute si sa va ocroteasca?
15 comentarii:
Probabil ca sunt inoportuna- voi sunteti ca o familie; totusi, unele teme pe care le propui ma atrag si nu rezist .Talismanul- nu stiu daca are , suleteste vorbind, o conotatie religioasa, mistica, cred ca functioneaza un fel de autoinfluenta, care da celei, celui ce-l poarta incredere.Eu nu ma despart de fotografiile parintilor.Le port cu mine, au pe ele urme de ruj, de cate ori le-am sarutat.Simt ca-mi dau energie.Fiului meu mai mic( in curand va implini 28 de ani), cand a plecat la studii intr-o alta tara , i-am dat, printre altele, un dolar.Sunt fericita si linistita, cand mi-l arata- ma simte langa el.
Candva purtam si eu cate un obiect cu mine pe post de talisman,cum spre exemplu am purtat mult timp(si cu mult timp in urma) la mine primul martzisor primit de la un baiat(!) sau un Phennig primit candva de la tine.Port in schimb mereu la mine o iconita.Pana nu de mult,era ca o coperta de carticica mica,avand icoane pe ambele parti.Din pacate,am ramas cu una singura,dar si asa sunt sigura ca ma ocroteste.
@floare albastra: te rog sa scrii de cite ori ai un gind de comunicat, adica noi nu sintem un cerc inchis, personal ma bucura fiecare rind primit, mai ales, cind este scris din suflet, cum ai facut acum! legat de fotografii, am o iconita de la mama, data la plecare, o iau cu mine de cite ori calatorim. Mai ca nu se mai cunoaste chipul Fecioarei Maria, de cite ori am sarutat-o . Mi se intimpla, sa ies pe usa , sa imi aduc aminte pe drum si ma intorc sa o iau. In toate concediile sta pe noptiera de hotel, si ma impresioneaza respectul vizavi de ea si in tarile arabe! Important este sa crezi in aceste talismane si te ajuta!!mult succes fiului tau!
@viorica: ma bucur foarte mult, sa aud ca ai acea carticica la tine intotdeauna, fi sigura, ca te ocroteste! dar ce romantism, sa porti la tine primul martisor de la un baiat, uite, eu care sint o colectionara de mici obiecte amintiri, nici nu mai stiu de la cine am primit primul martisor! stiu insa, ca nu s-a intimplat o data sa fie Martisor si sa nu primim noi toate fetele familiei cite unul de la tati! m-ai facut sa imi bat capul, cred ca primul martisor l-am primit de la Catalin.Daca ai pierdut Pfennig-ul, iti dau un Cent cu prima ocazie, tot noroc o sa iti poarte , ca Glückscent.
Toate talisamenele mele le am in suflet.SI mai nou de 4 ani am un talisman viu,traiesc si respir prin el si doar pt el.E Basse
@mamica de sebastian: sint la loc bun talismanele tale, o sa iti aduca in mod precis toata viata noroc si o sa te ocroteasca! cit despre Basse, ai sa vezi, vor trece anii si pe masura ce va creste, parca tot mai aproape va fi. Chiar si cind va ajunge el un adult. Eu sint foarte fericita, cind vad, ca indiferent cit de mult are de lucru baiatul meu, nu exista zi, sa nu sune macar o data, doar asa sa intrebe ce mai fac!fetele in praxis se mira chiar si dupa atitia ani si ma intreaba, cum am reusit asta. Foarte simplu, familia are la noi o cu totul alta valoare, copiii ramin apropiati de parinti si adulti fiind, nu e o rusine sau esti neaparata baiatul mamei, daca pui zilnic mina pe un telefon!
Da Vergi cred ca depinde de educatia de acasa si cit de mult s-au implicat parintii in cresterea si educarea copilului,si nu ma refer la cei 7 ani de acasa ci pe tot parcursul vietii.Si eu sper sa am o legatura buna cu Basse
Pentru ca am primit mai multe iconite, de cele mai multe ori cu indemnul de a le purta la mine, am prin fiecare geanta sau portofel cate una si mi-e drag sa-mi amintesc de la cine sunt sau in ce situatii le-am primit. De-a lungul timpului am purtat cele mai ciudate lucrusoare cu mine, acum, vorba mamicii lui Basse, mi-a cam trecut, sunt atat de reale comorile de langa noi, incat nu mai am nevoie de talismane.
@medeea: iconitele sa le tii mai departe in posete, eu sint tare linistita, cind stiu, ca am la mine iconita de la mami. Cind am avut accidentul in Belgia si m-a intrebat politistul, daca ne dam seama ca am avut un inger pazitor, i-am spus da si am completat , si am mai avut ceva si cautam in poseta. Politistul s-a uitat lung la colega lui, parca ii spunea, ca oi fi socata si eu am scos linistita iconita de la mami. Aveti dreptate si tu si mamica de sebastian, ce talismane sa va mai trebuiasca, cind aveti niste ingerasi tot timpul in casa!
Nu am un talisman, pentru ca sensul propriu al cuvantului talisman nu se potriveste cu credinta mea ortodoxa. Ca sa nu par mai ortodox decat Patriarhul, iti marturisesc ca am avut, totusi, tot felul de mici obiecte de-a lungul timpului, despre care am crezut ca-mi pot purta noroc ;) ... Revenind la crestinul care sunt (ca noi toti din familie, de altfel) de la varsta de 18 ani port la gat o cruciulita pe care nu am dat-o jos nici macar dupa amenintarea dintr-un consiliu profesoral de dinainte de revolutie ca voi fi dat afara din invatamant daca nu voi inceta cu manifestarile mele religioase (cineva dintre "dragii" de colegi ma vazuse in tabara de la Navodari cu cruciulita - erau si foarte multe fotografii facute pe-atunci care ma aratau cu cruciulita la gat - si, evident, ma turnase, dupa obiceiul tampit al vremii). N-o sa-ti vina sa crezi, dar i-am spus acelei secretare de partid, foarte hotarat, ca nu o dau jos, pentru ca e de la mama si pentru ca am dreptul sa port asupra mea orice cadou primit de la parintii mei. Si uite ca si in ziua de azi port aceeasi cruciulita la gat (mai mult decat atat, nu o dau jos nici macar cand fac baie, dush sau daca inot la piscina, la mare etc.).
@mihai: ai dreptate cu credinta ortodoxa, adica citisem si ca din cauza talismanelor au fost multe probleme cu biserica catolica mai ales in evul mediu. Dar eu ma gindesc, ca treaba s-a extins intr-atita, incit majoritatea nu realizeaza, ca e vorba de un talisman, i-a ramas numele, pur si simplu a purta cite un obiect de la cineva drag, te face sa te simti mai ocrotit. Foarte bine, ca ai purtat cruciulita tot timpul, sincera sa fiu purtam si eu dar nu s-a legat nimeni de mine, poate unde nu eram membra de partid sau mai sigur, decit sa se puna cu mine in gura lumea, mai bine se facea ca nu ma vede!!!
"Visul Maicii domnului" si"Talismanul" sint doua carticele cumparate de la Catedrala.Acestea sint talismanele ce le port in portmoneu,sint mereu cu mine.Mai am o cruciulita cu Issus,din argint,sfintita de fostul Papa,luata de la Vatican,pe care o am de la o nepoata ce a fost in Italia.In plus,de cite ori calatoresc,port o bratara din margele de lemn negru cumparata tot de la catedrala.Sint lucruri dragi mie si cred in forta lor de protectie.
@laura: ma bucur sa citesc ce porti cu tine si fi sigura, ele te ocrotesc! din cele citite si auzite de la prieteni ma bucur la fel de mult sa constat, ca majoritatea talismanelor sint obiecte bisericesti sau cum sa le numesc, ceea ce dovedeste ca fiecare din noi crede si asta e minunat! uite , e de ris dar eu de ex. si cu mine tot echipajul meu pe vremea aia eram convinsa, ca am cistigat concursul datorita ursuletului si cum intram in barca intrebau fetele, unde e Kuki! statea la cirmacita noastra tot timpul concursului!si cistigam!!!!
am avut cu articol pe tema asta pe blog.cred ca de la mami imi ramane cea mai draga o iconita care ma insoteste in toate calatoriile de ani si ani.
@luminitza: amintirile de la mami ramin pt. noi cele mai frumoase si eu ma bucur ca le am la mine inca de pe vremea , cind inca mai traia. Cu atit mai mult acum. O sa iti aduca noroc.
Trimiteți un comentariu