25 Martie 1989. Plecam definitiv in Germania. Cind au trecut anii, cum au trecut? imi aduc aminte ca primul gind a fost , plecam de BUNA VESTIRE, ce poate insemna asta? ca vom avea noroc, ca vom fi ocrotiti? ce ne putea aduce o zi asa de mare? citez din Wikipedia " Buna Vestire reaminteste ziua in care Arhanghelul Gavril i-a vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa sa devina mama Mintuitorului Isus Hristos."Pt. noi insemna un nou inceput intr-o lume noua, de care eram fascinati dar si inspaimintati! imi revin in minte frinturi de la plecare, aeroportul Otopeni, familia intreaga venita sa ne conduca, imi parea ca visez, imi dadeam seama ca de fapt exact asta se va intimpla in citeva minute, vom pleca in necunoscut, fara sa stim macar ce ne asteapta! si ii vom lasa pe toti cei dragi in urma noastra, pina cind??? ce ne va astepta? am visat ani de zile la primul meu drum pe o autostrada in Germania, cu rusine recunosc, cum am urcat in masina la Frankfurt ,am uitat de toate incercarile ultimelor zile si am adormit tun!!am uitat pina si de vamesita aia rea, careia i se parea ca am la mine mai mult aur de cit aveam voie ( cerceii, verigheta, lantisorul cu cruciulita de la mami si tati si o bratara!!) ,am uitat de Bucurestiul acela infometat, in care ne-a fost imposibil sa gasim cele de trebuinte pt. o masa de ramas bun! si a ramas doar convingerea intr-o viata frumoasa de tot!! care convingere s-a dovedit adevarata, asa ca nu imi ramine decit sa ne dorim inca multi, foarte multi ani de acum in colo viata noastra cea frumoasa cu sanatate si numai bucurii! ptc. viata asta a noastra noua a inceput intr-o zi sfinta!!
12 comentarii:
imi place sa ma numesc omul tarii nimanui .poate suna ciudat dar sunt un calator al lumii.in timpul comunismului 1987 am vrut sa fug in australia impreuna cu alti colegi.avea fratele vaporean si visam la ceva mai bun pt noi.m-a parat sora mea mamei.a venit nu mi-a zis nimic .am simtit ca stie. nici in ziua de azi nu imi vine sa cred ca nu m-a certat .dar mi-a zis '' cand ai sa ai copii ai sa vezi cum este sa iti rupa inima''si m-a strans in brate.mai tarziu mi-am dat seama ca am dat dovada de egoism.eram 4 frati si parintii ne iubeau la fel .e extraordinat cum parintii cu adevarat parinti isi impart sufletul in mod egal.colegii mei au reusit sa ajunga in tara cangurului si o duc bine.acum nu imi pare rau ca nu am plecat.atunci eram furioasa.dar nu am pierdut nici o carte de calatorie si probabil daca ar exista un concurs ''sa calatorim in jurul lumii'' as avea sanse sa il castig .am avut ceva nomad in mine din totdeauna,desi tata e grec si mama romanca.anul trecut am ajuns in danemarca.era pt prima data cand imi paraseam tara.aveam 40 de ani.cu un bogat bagaj de cunostinte geografice dar cu 0 km de iesit din tara.am visat momentul asta o viata .emotia m-a coplesit peste masura .eu vesnicul evadat al gandului calatorind mii de km imaginar prin toate colturile lumii paraseam real locul natal.mi-au dat lacrimile.am simtit aceeasi emotie cand am devenit mama.nu poti sa o descrii .o simti numai .mi-am notat cu fiul meu pe harta cu pioneze colorate tarile care vrem sa le vizitam.si i-am spus ca intr-o zi va reusi .totul e sa ai rabdare si sa iti doresti.dupa 1 sapt de stat in esbjerg m-am acomodat imediat,semn ca asta imi era menirea .sa traiesc in alta parte.si ca o ironie a sortii eu care am visat o viata sa fac mii de km sa vad lumea am ajuns sa fac naveta intre danemarca si romania .am vrut sa il inscriem pe fiul nostru la colegiu si din pacate engleza nu a fost suficienta.trebuia sa faca adunati 5 ani.era mult prea mult .la anul termina liceul si o sa plecam la tati sa fim impreuna.iarna vine tati la noi,de pasti si vara noi la el.in iunie iar zburam in danemarca pt 3 luni.din 15 sept george intra in cls a12a si eu incep scoala.acum suntem 3 in danemarca. fratele meu care ne-a ajutat sa venim .din feb anul acesta a venit si sora mea cu toata familia.e mult mai bine !!!in vara vrem sa chemam parintii ca un semn al multumirii pt tot ce au facut pt noi.sunt deosebiti!!!!sper ca nu te-am plictisit si va doresc ca cei 21 de ani sa fie sarbatoriti alaturi de cei dragi sufletului tau si sa aveti parte numai de bucurii,sanatate si fericire!!!!!
@flori de cimp: nu m-ai plictisit deloc, am citit cu mult interes fiecare cuvint si m-am convins ca mai fiecare din noi avem niste vise, care se implinesc cindva si cel mai bine e, cind nu e prea tirziu! multumesc si de urari, sper din suflet ca vor urma ani la fel de buni ca si cei de pina acum. Chiar daca inceputul a fost greu, cind insa pornesti la drum, trebuie sa stii sa te si tii de el! din experienta mea o pot spune ca pt. a te simti bine in lumea mare e nevoie de o motivatie, familia e cea mai buna, cu ajutorul ei invingi orice obstacol! noi ne avem aici mica noastra familie, avem un cerc mare de prieteni adevarati, ne simtim bine de tot ! si asta e important , desi ni se face mereu dor de cei lasati acasa!cu care incercam sa ne vedem cit de des cu putinta.
Au si trecut 21 de ani?Parca ieri a fost ziua când ati primit aprobarea pentru plecarea definitiva în Germania!Când ati plecat,mi se parea ca ati plecat tare departe,dar dupa ce la aproape un an am primit si eu "primul pasaport",prima viza"si am si facut "prima vizita" la voi si fiindca si voi ne vizitati de atunci si de doua ori pe an,nu mi se mai pare distanta atât de mare.Asa se face ca eu,care pe vremuri îmi doream sa ajung macar pâna la...Russe,am reusit sa vizitez împreuna cu voi,o buna parte a Europei.
Va doresc sa aveti cât mai multe aniversari ale zilei plecarii voastre în Germania si sa traiti multi ani fericiti împreuna cu familia de acolo si bunii vostri prieteni,cu care sa împartiti multe bucurii!Doamne-ajuta!
@viorica: au si trecut 21 de ani, cum ar veni sintem aici...majori!!! cind au trecut ma intreb si eu mereu, mai important ramine insa ,cum au trecut! si ptc. au fost ani buni , nu ne ramine decit sa fim recunoscatori! pt. ajutorul primit la nevoie mai ales la inceput si pt. norocul care l-am avut , de cite ori am avut vreo situatie mai grea. Acum nu e nicio graba sa treaca timpul prea repede dar cum trece cu si fara voia noastra, ne dorim ca si anii care vin, sa fie la fel de buni si plini de bucurii! una din ele ramine de cite ori vine cite cineva din familie la noi! asa ca va asteptam cu mult drag!
cu siguranta nici o zi ca asta nu este intamplatoare!si iti urez , adica va urez multi ani frumosi in continuare pe drumul razbatut cu atata greutate!
Chiar azi e Buna Vestire si ma gindesc, ca fiind o zi atit de speciala, ea poarta noroc tuturor.
Vi s-antimplat voua acum 21 de,a fost de bun augur,iar eu va doresc inca multi,multi ani fericiti cu sanatate
@luminitza: fara sa fiu o fatalista ramin la parerea ca nimic nu este intimplator in lumea asta! asa a fost sa fie , sa plecam noi in lumea mare, asa a fost sa fie sa pleci tu cindva in lumea mare. Important este ca nu regretam pasul asta si am gasit cu adevarat un nou acasa pt. noi.
@laura: multumimi mult de tot pt. urari, asa sa dea Bunul Dumnezeu sa fie!!!eu mi-am iesit un pic din timp si nu stiu de ce eram sigura ca ieri a fost Buna Vestire, desi macar asta trebuia sa ma faca sa stiu, noi am sosit pe 25 martie aici.Sosirea a fost la fel de furtunoasa ca viata pe care o ducem! adica, am sosit pe un soare fara seaman si la citeva zile a nins asa de tare ca a fost imposibil o zi intreaga sa se iasa din daufenbach! dupa care a venit o primavara si mai ales o vara asa de frumoasa, ca intrebam eu mereu, de ce spune lumea ca in germania nu exista vara?
vine saptamana mare ,draga mea prietena virtuala!!!am devenit mai buni fata de anul trecut???mai putin egoisti,mai frumosi sufleteste??numai noi insine cunoastem adevarul- adevarat.dar cati dintre noi avem curajul sa si recunoastem?mi se pare o fatarnicie sa faci bine numai in post pentru simplu fapt ca vei fi iertat de pacate.in fiecare zi ar trebui sa luam un gram de bunatate sa imprastiem in jurul nostru.cu siguranta viata ar fi mult mai frumoasa!!!!!sarbatori fericite!!!!
Uite, niciodata nu m-am gandit ca ati plecat chiar de Buna Vestire. Eu de ex. imi amintesc cum v-am insotit la vama. N-am uitat aproape nici un amanunt din "filmul" acelei zile... Dar vremea a trecut. Chiar asa, ati avut o steluta norocoasa si mai ales ati avut mult, mult curaj! Din fericire, acum, dupa 21 de ani puteti sa afirmati ca a meritat, chiar daca viata nu a fost pe-atat de usoara pe cat se vedea uneori "din vitrina". La multi ani si Sarbatori fericite!
@floridecimp: mi-ai dat o tema de casa, nu m-am gindit niciodata , daca sint acum mai buna ca si cu un an in urma sau o sa reusesc sa fiu la anul si mai buna!!!eu sint cum sint,nu incerc sa ma schimb si in niciun caz nu as incerca sa fiu mai buna in prag de sarbatori!ptc. sper din suflet ca sint buna tot timpul!!! eu una nu prea pun pret si imi cer iertare pt. asta pe postit sau nelucrat in zi de sarbatoare, ptc. am sa sustin mereu ca Bunul Dumnezeu nu se poate supara ca maninci sau ca lucrezi. Mai ales in lumea , in care traim si in care te bucuri ca ai timp de spalat si calcat duminica!!!ce ar ajuta a fi ca unii , care respecta toate aceste lucruri dar nu sint in stare sa dea cuiva un pahar de apa la nevoie!!multumesc mult de urari, sint sigura ca va fi un Paste minunat! si tie si familiiei tale sarbatori minunate!
@mihai: chiar de Buna Vestire am plecat, tin minte si acum ca in primul an aveam un jurnal de zi, unicul meu prieten atunci, caruia ii puteam impartasi absolut totul! mai ales dezamagirile inceputului dar si bucuriile, ptc. din fericire asta mi-a ramas, eu sint in stare sa ma bucur de orice! si in acel caiet incepusem exact cu o propozitie, " am sosit de Buna Vestire, nu se poate sa nu fie bine"!si chiar bine a fost! tu ai participat concret si foarte activ la toata plecarea, de la impachetat la vama, nu a fost usor!si uite, ca au si trecut 21 de ani si sper din suflet ca la fel de buni vor si anii multi de tot, care ne asteapta cu bucurii, impliniri si mai ales sanatate!alaturi de voi toti dragi noua!
Trimiteți un comentariu