eu vad lunile anului ca o mare si frumoasa familie, fiecare luna fiind un membru al ei si desigur fiecare luna cu frumusetea ei! decembrie ramine insa cea mai frumoasa! e luna in care parca fiecare zi are in ea ceva deosebit, e luna , care aduce atita bucurie! luna magazinelor pline, a caselor si oraselor frumos impodobite, a vizitelor la prieteni dragi! nu se poate uita obligatorul drum la tirgul de Craciun si desigur eterna intrebare, ce daruim celor dragi. Si sa fie un gind frumos , o vorba buna, un telefon si parca e mai usor mai ales pt. noi cei de departe! si nu in ultimul rind ramine decembrie o luna frumoasa, ptc. pe 14 e ziua surorii mele Viorica, cea mai buna sora , pe care ti-ai putea-o dori! eu ma grabesc sa va trimit de pe acum gindurile mele bune! insotite de pozele facute in zilele acestea! sper sa va placa!!!!
14 comentarii:
Ce frumos ai scris despre lunile anului si ce fotografii frumoase"de iarna" ai postat!
Luna decembrie,din punctul meu de vedere,într-adevar e cea mai frumoasa,fiind luna în care m-am nascut.Mereu am asteptat si înca mai astept cu nerabdare,sa vina "ziua mea",sa vad ce cadouri primesc(ha,ha,ha!).Mi-am amintit acum si de bucuria cu care asteptam ziua asta pe vremea când eram eleva si când pe lânga alte cadouri,primeam de la Mami si Tati o cutie mare cu bomboane de ciocolata din care sa-mi servesc colegii de clasa si mai ales profesorii,în speranta ca macar în acea zi sa nu ma asculte,ca prea ma terorizau în restul zilelor,fiindca dupa cum stii,din cauza studiului zilnic de ore întregi la vioara,nu prea mai aveam timp si de învatat decât atât cât...sa-mi iasa media de bursa!
@viorica:luna decembrie are toate motivele din lume sa fie cea mai frumoasa! doi mosi si un revelion si deja e asteptata cu nerabdare! plus bilantul , pe care fara sa vrei il facem fiecare din noi, cu si fara voia noastra!!! al meu e bun si pe toata linia numai bucurii! inevitabil ne trimite decembrie in copilarie, nu cred ca exista om sa nu isi aduca aminte cu drag de ea! chiar sa fi fost un copil chinuit ca tine , ca numai usor nu era sa faci doua scoli o data!!!dar venea din cind in cind cutia de ciocolata, o mai indulcea!!mai venea ziua ta, vezi sa nu uiti sa o astepti la ora 12 noaptea!!!!!sau mai bine dormi cuminte ca si dimineata e loc de o bucurie!!!
La multi ani Viorica! O zi frumoasa si plina de zambete iti dorim!
Vergi - Ai mare dreptate: decembrie e luna luminilor, cadourilor si mai ales a gandurilor bune care sa indreapta, insotite sau de de cadouri, catre persoanele dragi din viata ta. E tare fain pe Ko si ai adus cu pozele astea si aroma de mere coapte care insoteste amintirile noastre dintr-o iarna petrecuta acolo.
A, si mai mai e ceva - imi plac foarte, foarte mult bradutii albi ai lui Radu!
@katja:multumesc si eu in numele lui viorica, care azi e mai fericita ca oricind, cind vede si mai ales aude, cita lume o cauta si o iubeste! ai dreptate, e o placere sa te plimbi acum pe Kö dar cred ca oriunde intr-un oras mare! atmosfera de sarbatoare te insoteste la fiecare pas! bradutii aia albi au lumina in ei si sint cu adevarat foarte decorativi! toata casa e minunat impodobita, ceea ce sint sigura ca e si la voi! avind voi cam aceeasi conceptie de locuit, sint sigura ca va veti intrece si la decorat ! abia astept fotografii!!!
Mi-a facut o deosebita placere sa va regasesc, dupa multi ani si sa constat ca prima impresia pe care mi-ati facut-o a fost adevarata: o persoana fericita, completa.
Angelica Pop, Zalau, Salaj, Romania (fosta Romanescu, clasa a VII-a B, Dornesti)
@anonim: lumea e cu adevarat foarte mica si plina de surprize!!! cea mai mare ramine ca daca am inteles bine, acum porti numele de fata al mamei mele,care se tragea din moigrad, in apropiere de zalau!!! sigur, pop se numeste cred jumatate de ardeal dar m-a bucurat coincidenta!!!ma bucur si ca iti plac rindurile mele si mi-ar placea sa stiu ca la vremea in care erai in clasa a 7 a am fost si o buna profesoara!
nimic nu e intamplator.zapada vine la sfarsit de an ca o binecuvantare!!! e ca si cum albul acesta minunat spala pamantul de toate pacatele lumii facute peste an si il pregateste pentru un nou ciclu de viata.
si mai am o bucurie-mirosul hainelor inghetate bagate in casa dupa o noapte de ger.imi aminteste de copilarie cand mama ,draga de ea ,le aducea de pe balcon si aveau un miros inconfundabil!!!!
si bineinteles craciunul minunat care aduna la masa pe toti cei dragi plus sarbatoarea dintre ani care ma indeamna sa imi pun in gand alte dorinte minunate si binenteles nu uit sa ii multumesc lui dumnezeu ca a fost atat de bun cu mine si mi-a dat inca un an alaturi de cei dragi sufletului meu!!!
si atunci ,pot eu oare sa nu iubesc aceasta luna minunata???
Cred ca ati fost nu numai o buna profesoara, ci un bun pedagog, printre putinii pe care i-am pastrat in sufletul meu. La vremea aceea (1977) m-ati fascinat si iata ca, dupa atatia ani, v-am regasit. Si eu iubesc iarna adevarata, cea cu ger si zapada (de care aici nu prea avem parte), fiind si eu o "decembrista". Ca sa continui seria surprizelor: am locuit 10 ani in Timisoara, unde am terminat Politehnica. Imi place cum scrieti. V-ati gandit la un roman autobiografic?!
@floridecimp: wow, sintem o gramada de " decembristi"! si pe buna dreptate! ma bucur insa sa citesc in comentarii completari la ceea ce simt si eu dar nu am apucat sa scriu despre atitea! ma regasesc in rindurile voastre si imi creste inima! ma gindesc ca asta e si unul din rosturile unui blog, comunicarea, prieteni necunoscuti apropiati sufletului tau! mai ales acum, cind cu tot frigul de afara e destul sa deschizi laptopul si ti se umple sufletul de caldura!
@anonim: am cochetat nu o data cu ideea de a scrie dar concurenta e asa de mare in familia noastra, ca mai bine , nu!!! ramin la blog! daca insa ti-e dor de un scriitor adevarat intra pe blogul meu la numele mihai. E fratele meu, scriitorul Ioan Mihai Cochinescu , nu o sa iti para rau!! si atunci, cum sa mai scriu si eu????
Minunate poze alaturi de o poveste frumoasa despre anotimpuri.
Nu e iarna anotimpul meu preferat,dar imi place atmosfera care pluteste peste tot.
Colindele sint inegalabile,si ascultate alaturi de cei dragi devin povesti de viata.
Fericiti sint acei ce pot fi impreuna de sfintele sarbatori!
Un decembrie fericit tuturor ce citesc aceste rinduri!
@laura: multumesc eu pt.urari in numele celor care le-au citit cu siguranta! eu am invatat ceva in viata asta, nu le poti avea pe toate, asa ca de 21 de ani imi e sufletul impartit, pe de o parte bucuria de a fi aici cu mica noastra familie, pe de alta durerea ca nu putem fi toata familia impreuna! sintem insa cu gindul si asta e minunat!sine vedem macar cit putem de des! cit depre iarna, daca mai tine mult, o scot de pe lista mea! ca anul acesta nu am vazut de cind sintem aicim, ninge mai zilnic!
La multi ani Viori! Scriu aici cu un pic de intarziere, pentru ca am fost ocupat cu vernisarea unor expozitii foto, dar scriu cu mare bucurie, pt. ca e un blog tare frumos. Hohoho! Vine Mosu, dragi copii si oameni mari! Ati fost cuminti cu totii? Multumesc mult ca m-ai recomandat fostei tale eleve ca scriitor. Ce mica e lumea, intr-adevar si cum, mereu o spun, realitatea intrece fictiunea! :)
@mihai: intre timp expozitia a fost un adevarat succes, felicitari inca o data! te-am recomandat fostei mele eleve ca ce esti, un mare scriitor!!! nu am spus-o eu, mie nu imi ramine decit sa fiu mindra de asta!!! dar uite, ca din cind in cind dovedesti ca prima iubire nu se uita si aia a fost iubirea ta pt. arta fotografica si cinematografie. Asa ca pe cind un film???? da, da, vine Mosul si abia il asteptam cu totii de la mic la mare!!!la noi se pare ca va veni cu sania, e tare frumos, dar sa nu exagereze doamna iarna ca avem de Craciun drum de facut la copii!o sa isi aduca Mosul ajutoare si o sa fie toate autostrazile circulabile!
Trimiteți un comentariu