sâmbătă, ianuarie 23, 2010

Viata pe vapor










09.IANUARIE. 2010 Astazi e zi de stat pe vapor, intre timp o bucurie, ptc. abia avem cum sa ne odihnim dupa cite o excursie si ce e mai ímportant sa mai descoperim citeva ceva nou. Asa ca dupa ce ne-am permis sa dormim mai mult un pic am fugit pina la etajul 14 sa luam micul dejun. Cu ocazia asta vreau sa spun ca de mincat se putea minca fie la cite un restaurant elegant si dimineata si la prinz, fie la acest etaj, unde erau niste sali imense cu autoservire. Noi am optat pt. autoservire, ca aveam preferintele noastre. Dupa mincare ne-am mai informat un pic si am aflat printre altele ca vaporul dispune si de un Yacht Club cu 99 de suite, buttler si steward personal (am pus pe lista pe...cind cistig la loto!), dar desigur locuitorii acelui club nu sint de vazut de noi muritorii de rind, ceea ce sint sigura nu am regretat nici unii , nici altii. La etajul 14, 15, 16 exita 4 swimming pool, un welness center, 12 jacuzzi, un cinema. Pina si un simulator formula 1 am vazut! Desi nu era foarte cald, am vazut ca mai toate bazinele in aer liber erau pline de curajosi, care inotau, fara sa le pese ca la iesirea din bazin era frig, am vazut chiar si copii mici facind la fel si fara teama mamelor, racesc micutii! In o zi de stat pe vapor nu ai cum te plictisesti, mereu e de facut cite ceva. Fie si o adevarata excursie prin nenumaratele magazine, ca sa nu mai spun de casino!!! in fiecare seara ni se aduceau prospecte cu ce vom face a doua zi si printre altele spre marea suparare a lui mircea cu specificatia, ce sa imbracam seara!!! noroc ca in afara de festiv de patru ori mai era si leger sau sportiv elegant, asa ca serile au fost relativ salvate! In fiecare seara erau spectacole in sala elegantului teatru, spectacole pe toate gusturile si de o mare calitate. Asa ca am vazut de la concert de pian, opera, opereta la variete tot felul de spectacole. Un moment frumos pt. mine a fost (veti vedea in una din poze) sa stau un fata cortinei si sa imi inchipui ca... am reusit sa spun pina la capat El- Zorab, vestita poezie care in clasa a cincea mi-a naruit visul de a deveni actrita. Uitasem pur si simplu textul!! Va las mai bine in compania celor citorva poze. Pe miine! Ne indreptam spre Casablanca.

2 comentarii:

Mihai spunea...

Cand te gandesti la un colos plutitor de 16 etaje, parca nici nu-ti vine sa crezi! Dar sa mai aiba si o sala de spectacole si concerte! Cat de mare era? Cine erau artistii? Absolut impresionant cum se poate face un turism atat de... "cultural"! :)

vergi spunea...

@mihai: sala era uriasa, facuta pt. 1400 spectatori. Artistii veneau din toata lumea, mai ales balerinii erau rusi si isi luau foarte in serios meseria. Adica tot ce am vazut era la mare nivel profesional, nu au facut cum mai faceau pe vremuri interpretii nostri vestitele shushanale! si cintaretii de bar erau cu totii nemaipomenit de buni. Era un pianist care cinta un jazz fara seaman, era o formatie de muzica semisimfonica alcatuita din femei. O formatie din peru ne aducea in fiecare seara in barul lor!alegerea era asa de mare, ca regretai seara ca nu ai cum fi in mai multe locuri deodata.