joi, septembrie 11, 2008

Sa nu te lasi doborit!

Imi este rusine sa recunosc, mie imi plac telenovelele. De orice fel, unele sint asa de idioate, ca nu iti vine sa crezi, ca au putut fi si filmate si cineva se uita la ele, dar te uiti, sa vezi , pina unde merg, altele sint chiar interesante, te captiveaza si te trezesti ca te uiti la ele de ani de zile, ba mai mult, cumva faci parte si tu din lumea lor!
Cele mai frumoase telenovele insa le scrie viata si oricit ar fi de necrezut, cind auzi povestea, ea chiar s-a intimplat.
Asa cum s-a intimplat si cea pe care v-o relatez acum, o poveste cutremuratoare, sfisietor de trista dar cu un final de basm cu Cosinziene si Feti Frumosi, poveste , pe care ar trebui sa o cunoasca orice tinar lovit de soarta.
Eu am un prieten, Ionut, un tinar formidabil, care ni s-a lipit de suflet acum 15 ani, cind l-am cunoscut, un adolescent teribil, plin de viata, de umor si mai ales de vise! parca nu simtem linga el, ca ne desparte o generatie, era de al nostru!
Vise , care au fost spulberate intr-o clipa acum 10 ani. Ultima vacanta scolara inainte de a intra in clasa a 13 a , vara in care descoperise prima iubire, o fata frumoasa ca o zina din povesti. Doar ca soarta avea alte planuri, asa ca intr-o clipita s-a spulberat totul. A fost diagnosticat un cancer, Morbus Hotkins, doua cuvinte, pe care le urasc si astazi! au urmat zile de cosmar, operatia, primele sedinte de chemoterapie. Ionut nu s-a lasat batut, mergea la acele complite sedinte dar si la scoala, pt. nimic in lume nu ar fi lasat sa piarda anul scolar, bacalaureatul, anii de studentie, care au urmat. Boala a fost insa mai puternica, sedintele acelea de nesuportat, asa ca a trebuit sa cedeze cindva si sa admit,a ca anul scolar e ca si pierdut. Dar nu s-a lasat doborit, dupa cum nu s-a lasat nimeni doborit in jurul lui.. O familie minunata, care a fost in fiecare clipa alaturi de el, o iubita minunata, care nu a putut fi inspaiminatata nici macar de o boala asa de cumplita, niste colegi si profesori, care au fost tot timpul alaturi de el. Si un cadou de ziua lui, un acvarium cu pestisori, care isi vedeau zglobii de viata, fara sa stie, ca Ionut cel din pat, venise tocmai de la o chemoterapie. Poate si privind spre ei ore intregi din patul lui de suferinta, s-a gindit Ionut, ca exact asa va zburda si el intr-o buna zi!
Ziua aceea nu s-a lasat prea mult asteptata, boala a fost invinsa si viata si-a reluat cursul de fiecare zi, chiar daca pe undeva plutea pericolul, devenit si mai greu in zilele de control! cit despre Ionut si-a dat bacalaureatul, a intrat la facultate , a terminat-o cu succes, fara sa piarda macar un semestru! a inceput sa lucreze imediat dupa ce a terminat facultatea, o munca care ii place, un tinar inginer de succes, apreciat de colegi si de cei pt. care lucreaza, fie ca a fost aici sau citeva luni in Asia, tara de care e fascinat si in ziua de azi.
Si cum se termina orice poveste adevarata? cu o nunta minunata, la care am dansat cu totii, intr-un castel de vis, cu doi tineri indragostiti ca in prima zi, desi au trecut 10 ani de cind a inflorit iubirea lor. Si sint sigura, ca nu va dura mult si vom petrece si la un botez.
Am scris aceasta poveste cu permisiunea mamei lui Ionut, prietena mea draga Luli si cu gindul, ca poate va fi citita si va aduce curaj acolo unde exista disperare Si va aduce mai ales convingerea, ca uneori cu toate loviturile, pe care ti le da soarta, esti mai puternic ca ea!

10 comentarii:

Sebastian Cochinescu spunea...

Îi cunosc și pe Luli și pe Ionuț și pot spune că sunt niște oameni extraordinari!

Anonim spunea...

frumoasa poveste, mai frumoasa chiar ca o telenovela!ma bucur ca are un final fericit!si era faina si o poza cu castelul, daca puneai, sa fie chiar ca-n basme!

Anonim spunea...

Telenovelele au ceea-ce-eu-numesc "intrigi", aici e mai mult de atat pt ca viata unui om. Ma bucur sincer ca Ionut a reusit sa invinga boala, si ca acum e fericit!
Te felicit pentru initiativa!

ps: ce ti-e si cu tehnica asta : ptiyayrs, asta e codul pe care a trebuit sa il introduc in casuta... si mai e si cu font rosu... la ce ma duce cu gandul? La Ptyryasis roze! Kh...

Anonim spunea...

Vergi,nota 20 din partea mea pentru acest subiect,pentru telenovela cu final fericit pe care ne-ai relatat-o.
Dar,nu sint de acord cu afirmatia ta,cum ca"imi este rusine sa recunosc,mie-mi plact telenovele"
De ce sa-ti fie rusine,de cine sa-ti fie rusine? De cei care le blameaza asa de ochii lumii dar in fond le urmaresc cu sufletul la gura!? Nici eu nu ma omor dupa ele,dar am avut citeva pe care le-am urmarit cu orice pret,pentru ca m-a captat subiectul,pentru ca la unele m-a fascinat peisajul,decorurile,costumatia,dansul ,muzica lor,si,o gramada de chichite ce tin de regie.S-apoi,toate,dar toate sint inspirate din viata reala de zi cu zi,intimplari adevarate puse pe ecran.Ca sint bine puse sau rau,e o alta poveste.Am revazut cu placere si cred ca-asi mai putea vedea o data :Inima salbatica,Clona,Salome,seriale care m-au captat prin muzica,peisajele si costumatia actorilor.Si nu mi-e rusine s-o spun ,caci la urma urmei, fiecare are dreptul la viata,la opinie indiferent de gradul de cultura pe care-l are.Pina la urma toti sintem oameni,cu nevoi,placeri,si mai apoi sintem.......doctori,ingineri,parlamentari etc.......daca ma-ntelegi ce vrea sa-ti spun.
Si,sa contiunui ideea,chiar nu-mi plac serialele romanesti.Nu din cauza subiectului ci din cauza actorilor.Atit cei tineri(noua generatie)dar mai ales veteranii ca sa zic asa,imi par falsi,stingaci,ceva nu e in regula in interpretarea lor.Am incercat sa urmaresc dar nu am putut,si daca placere nu e nimic nu e.Muzica,e singura care e buna in serialele noastre caci se aude,nu se vede............!
E parerea mea.

Vergi spunea...

@sebastian- toata familia lor e o familie deosebita, niste oameni care se iubesc, respecta,se ajuta intre ei si au dovedit, ca toti pt. unul nu e doar o deviza! cred, ca familia si prietena lui au fost factorii de baza,care au dus la vindecare, plus desigur marea dorinta a lui Ionut, de a nu se lasa doborit.
@luminitza - chiar poveste frumoasa si de cind e si cu happy end parca si mai frumoasa! mi-a parut rau, ca nu am avut nicio poza cu castelul, cum am sa primesc citeva le pun la dispozitia voastra. Pt. mine acest copil e dovada cea mai vie, ca o credinta puternica poate invinge pina si o boala napraznica.

Vergi spunea...

@genius - eu ma gindesc, ca de cind lumea au fost povesti adevarate , cu oameni minunati pusi de viata in anume situatii! asta era viata si cindva cineva destept a inventat telenovela, cu intrigile ei, cu finalurile ei! telenovela e una dar cind auzi de un copil , care s-a luptat cu viata si a invins, parca iti e rusine, cind te gindesti, ce drama ai facut cindva, din ceva ce nici nu merita bagat in seama.

Vergi spunea...

@laura-ai dreptate cu telenovelele. Aici exista un ziar, se numeste Bild ( Zeitung ) un fel de foaie ilustrata, plina de scandaluri,de la poze sexy la drame adevarate, de la probleme politice arzatoare la ce mai fac cei frumosi si bogati! toata lumea strimba din nas, cind aude ca il citesti, te arata cumva cu degetul la ce nivel scazut ai ramas dar ciudat toata lumea stie ,ce scrie! asa si cu telenovelele, mai toata lumea se uita, dar nu uita sa critice. Eu spun asa, traim in o societate grea, in care am devenit un fel de roboti biologici, venim acasa frinti de oboseala si atunci, ce faci? sa te uiti la toate dramele lumii sau sa mai uiti de ale tale in primul rind. Si eu aleg o lectura usoara, un film usor, o emisiune de divertisment, ca in probleme cheie si asa nu ma intreaba nimeni, deci nu imi bat capul! asa ca daca vad in film o poveste ca cea a lui Ionut, foarte bine, dar daca aceasta poveste e si adevarata, sa afle toata lumea de ea!

Anonim spunea...

Ionutz e un baiat bun,destept si norocos!Ma bucur pentru el si abia astept sa aflu ca va pregatiti sa mergeti la un botez!

Anonim spunea...

Il cunosc pe Ionut si stiu povestea lui de la voi si de la Luli. Ma bucur din suflet ca are o viata frumoasa, cu atat mai mult cu cat s-a casatorit. La un astfel de happy and trebuie sa fim de asemenea bucurosi ca suntem crestini (nu neaparat habotnici) si ca vedem ca unele probleme tragice de viata se pot indrepta spre bine, miraculos.

Vergi spunea...

@mihai-ai perfecta dreptate, este ceea ce cred si eu de fiecare data si orice mi s-ar intimpla inchei cu , o sa fie bine! trebuie doar sa crezi puternic in asta si sa nu uiti , ca acolo Sus Cineva te iubeste si te ocroteste!